Boli cardiovasculare
Inima nu impresionează prin dimensiunea sa. Cu toate acestea, mușchiul inimii este cel mai puternic. Cifrele spun totul: inima bate din momentul nașterii, înregistrând aproximativ 100.000 de bătăi pe zi, ceea ce înseamnă că, într-o viață de 70 de ani, avem aproximativ 2,5 miliarde de bătăi ale inimii.Într-o singură zi, inima pompează aproximativ 7.200 de litri de sânge.
De aceea, inima are nevoie de cantități mari de oxigen și nutrienți.
Inima nu funcționează întotdeauna optim, din multe motive, iar afecțiunile cardiovasculare revendică un număr mare de victime în întreaga lume.
Ritmul vieții și, în special, stresul, nu se vor schimba prea mult în viitor. Inima, care are dimensiunea unui pumn, este o pompă sofisticată. Inima pompează sânge în organism la fiecare bătaie. Cu o medie de 70 de bătăi pe minut, cu o creștere în momentele de stres sau emoție. Cele patru camere ale inimii sunt separate în două atrii în partea superioară și două ventricule în partea inferioară. Termenul “miocard” se referă la mușchiul inimii.
Sistolic indică faptul că inima se contractă pentru a împinge sângele din camere. Pe măsură ce inima se relaxează, sângele curge înapoi, iar ciclul se repetă. Sângele este transportat de la inimă către corp prin artere. Arterele și venele sunt conectate prin vase de sânge microscopice cunoscute sub numele de capilare. Sângele este întors la inimă prin vene.
Ce sunt afecțiunile cardiovasculare?
Sub acest nume, sunt cunoscute afecțiunile cardiovasculare și afecțiunile inimii. Bolile cardiovasculare sunt tulburări care implică atât inima, cât și vasele de sânge. Bolile aterosclerotice (în special boala coronariană) sunt cele mai frecvente. În aceste cazuri, vasele de sânge sunt blocate progresiv de depozite grase numite plăci, iar fluxul de sânge către inimă este redus. Bolile cardiovasculare pot fi prevenite. Eliminarea comportamentelor de risc pentru sănătate ar preveni cel puțin 80% dintre aceste boli.
Factori de risc
Oricine poate dezvolta o boală cardiacă, indiferent de vârstă. Există mai mulți factori de risc pe care îi regăsim în tipurile de boli de inimă, cum ar fi:
-fumatul
-dieta nesănătoasă
-un stil de viață sedentar
-colesterolul ridicat –
-ensiunea arterială ridicată
-nivelurile ridicate de glucoză și lipide din sânge
-supraponderalitatea/obezitatea
-schimbări sociale, economice și culturale (urbanizare, îmbătrânire, sărăcie, stres).
Acești factori de risc sunt responsabili de cel puțin 80% dintre problemele de inimă (boala coronariană și boala cerebrovasculară).
Tipuri de afecțiuni cardiace
Tulburările legate de inimă sunt denumite boli cardiovasculare. De obicei, atacurile de inimă, accidentele vasculare cerebrale și disconfortul în piept sunt cauzate de constricția sau obstrucția vaselor de sânge. Când se dezvoltă cheaguri de sânge și împiedică fluxul de sânge către inimă sau creier, apare un atac de cord sau un accident vascular cerebral.
Cele patru forme principale de boli cardiovasculare sunt următoarele:
• Boala arterelor coronare – insuficiență cardiacă, aritmii și probleme cu valvele inimii
• Accident vascular cerebral – care poate fi ischemic (fluxul de sânge către creier este întrerupt) sau hemoragic (vasele de sânge ale creierului se sparg).
• Boala arterelor periferice – care duce la flux sanguin necorespunzător către extremități.
• Boala anevrismală a aortei.
Cauzele bolilor cardiovasculare
Cauza cea mai frecventă a bolilor de inimă este ateroscleroza, dar există și alte cauze ale bolilor cardiovasculare:
-tensiunea arterială ridicată
-diabetul
-boala arterelor coronare
-stresul
-malformațiile cardiace
-bacteriile, virușii, paraziții (infecții ale inimii)
-fumatul consumul de alcool.
Simptomele afecțiunilor cardiovasculare
Simptomele bolilor cardiovasculare diferă în funcție de tipul de boală cardiacă. Dar cele mai comune simptome sunt:
-durere severă în piept
-frig în membre
-transpirații reci
-aritmii
-umflarea picioarelor
-dificultăți în mișcare
-febră
-tuse frecventă.
Este, de asemenea, util să cunoaștem simptomele infarctului miocardic:
-durere sau disconfort în piept (mai mult de câteva minute)
-durere sau disconfort în maxilar, gât sau spate
-slăbiciune
-greață
-transpirații reci
-durere în brațe/umeri
-dificultăți de respirație.
Dacă dumneavoastră sau cineva din apropiere pare să prezinte aceste simptome, sunați imediat la 112.
Diagnosticarea bolilor cardiovasculare
Medicul este cel care solicită anumite investigații în funcție de simptome, pentru a stabili starea inimii. El sau ea poate solicita următoarele investigații:
-radiografie toracică
-angiogramă coronariană
-electrocardiogramă (ECG)
-test de stres
-ședință de biofeedback – realizată cu dispozitive speciale ED-X și NUCLEUS, care pot detecta orice neregularități ce pot duce la probleme cardiovasculare, chiar și într-o primă sesiune.
Prevenirea afecțiunilor cardiovasculare
Nimeni nu poate prevedea dacă va dezvolta sau nu o boală cardiovasculară. Puteți doar să vă minimizați șansele de a dezvolta o boală cardiovasculară prin acțiuni preventive. Urmați sfaturile de mai jos pentru a duce o viață sănătoasă:
-Evitați fumatul, mențineți o greutate sănătoasă, urmați o dietă sănătoasă, faceți exerciții frecvent, gestionați diabetul, tensiunea arterială și colesterolul ridicat, reduceți consumul de sare din dietă, consumați fructe și legume proaspete, evitați grăsimile saturate și reduceți stresul.
Bolile cardiovasculare sunt foarte comune și afectează persoane de toate vârstele. Bolile sunt diverse și netratate le agravează. De multe ori, este prea târziu să mergem la medic. Vestea bună este că bolile cardiovasculare pot fi prevenite urmând câteva sfaturi menționate mai sus și informându-vă cu privire la acest subiect.